Cum influențează emoțiile deciziile noastre? Foamea ajută la gestionarea incertitudinii? Ce înseamnă ipoteza markerului somatic?
Jocurile de noroc implică practic luarea de decizii bazate pe valoare, care includ situații cu rezultate incerte. Înțelegerea și calcularea riscului sunt cheia pentru determinarea dacă merită să pariezi pe un anumit rezultat.
De ce unii oameni par să pot lua decizii mai bune în situații de incertitudine decât alții? Într-un context de pariere, deciziile sunt adesea extrem de complexe, așa că cei care au o gândire excelentă în matematică sau probabilități, o memorie bună și, în unele cazuri, cunoștințe teritoriale, au un avantaj. Aceste factori sunt abilități cognitive care pot fi învățate. Dar ce se întâmplă cu factorii neînvățați?
Iluzia controlului
În timp ce iluzia controlului ne determină să credem că noi, oamenii, controlăm aproape totul, această percepție falsă duce adesea la ignorarea atât a elementul aleatoriu inerent, cât și a factorilor pe care credem că nu îi putem controla direct. Unele cercetări au examinat numeroși factori care funcționează de obicei la nivelul subconștientului, dar pot afecta capacitatea noastră complexă de luare a deciziilor, oferind rezultate destul de interesante.
Acest articol explorează intersecția dintre psihologia și fiziologia umană și luarea deciziilor. Deși nu sunt menționate cote sau sporturi, unele dintre cercetările din domeniu sunt interesante și, într-un sens, pot fi aplicate în domeniul pariurilor sportive.
Ipoteza markerului somatic
Cortexul prefrontal cerebral este responsabil, printre altele, de luarea deciziilor complexe. Într-o cercetare, s-a analizat capacitatea de luare a deciziilor a oamenilor cu leziuni la cortexul prefrontal, care a fost grav afectată, indicând o performanță slabă la testul jocului de noroc din Iowa (IGT). Această deficiență în luarea deciziilor a fost observată în ciuda funcțiilor cognitive normale în alte domenii.
Iowa Gambling Task/Testul Jocului de Noroc din Iowa este un joc simplu care evaluează luarea de decizii în situații de incertitudine. În timpul jocului, participanții primesc patru pachete de cărți întoarse cu fața în jos, cu sarcina de a alege un pachet pentru a dezvălui cartea de sus. Fiecare carte recompensează jucătorul, oferindu-i bani, sau îl pedepsește, scăzând bani din capitalul inițial de 2000 de dolari.
Scopul este să câștigi cât mai mulți bani sau să pierzi cât mai puțini bani posibil. În mod necunoscut pentru jucător, două pachete, deși oferă recompense mai mari, au, de fapt, pedepse mai mari decât recompensele. În schimb, celelalte două pachete oferă recompense mai mari decât pedepsele (chiar dacă, în medie, recompensele sunt mai mici).
În studiul menționat anterior, cercetătorii au descoperit că oamenii cu leziuni la cortexul prefrontal sunt insensibili la consecințele viitoare, fie ele pozitive sau negative, și practic nu observă ce ar putea urma. În schimb, sunt ghidați în principal de perspectivele imediate și nu arată abilitatea de a învăța din greșelile lor atunci când iau decizii în circumstanțe incerte. Un alt studiu a descoperit că oamenii cu leziuni la cortexul prefrontal sunt chiar înclinați să ia judecăți mai slabe chiar și în cazul certitudinii.
Este evident că aceste trăsături nu sunt dorite în cazul pariurilor, indiferent pe ce pariem. Personalitățile cu tendințe psihopate și persoanele dependente de droguri - inclusiv cocaina și alcoolul - prezintă, de asemenea, deficiențe în luarea deciziilor care pot fi comparate cu rezultatele persoanelor care suferă de leziuni la cortexul prefrontal. Prin urmare, este înțelept să recunoaștem că funcționarea și funcționalitatea diferită a acestei părți a creierului nostru poate influența semnificativ rezultatele obținute în timpul jocurilor de noroc.
Cortexul prefrontal este, de asemenea, legat de exprimarea și experimentarea emoțiilor. Neurologul Antonio Damasio a observat că pacienții cu leziuni la cortexul prefrontal sunt incapabili să-și exprime emoțiile, așa că a propus ipoteza markerului somatic. Markerii somatici sunt reacțiile fizice ale corpului care avertizează creierul să-și amintească de o situație anterioară și rezultatul acesteia. Un exemplu al acestor reacții fizice este creșterea conductivității electrice a pielii umane, care apare în răspuns la anumite stimuli, cum ar fi jocurile de noroc.
În timp, aceste semnale somatice sunt legate de rezultatele situațiilor istorice și experiența emoțională evocată afectează deciziile viitoare, în special atunci când procesele cognitive sunt suprasolicitate.
Ipoteza markerului somatic diferă de simpla asumare a riscului. Cei cu risc ridicat, dar fără leziuni la lobul frontal, declanșează un răspuns anticipativ al conductivității pielii în timpul luării de decizii incerte, în timp ce cei cu leziuni nu. Acest lucru sugerează că asumarea riscului și luarea deciziilor nu sunt neapărat legate așa cum ne-am aștepta.
În general, abilitatea de a lua decizii corecte în situații de incertitudine nu corelează cu evitarea riscului. Cei mai buni pariori pot pur și simplu să fie mai buni la suprimarea reacției emoționale atunci când se confruntă cu incertitudinea și, în schimb, se bazează pe procese cognitive superioare. Ipoteza markerului somatic sugerează că indivizii nu iau judecăți doar pe baza severității și probabilității rezultatelor, ci și pe baza reacțiilor emoționale subconștiente.
Efectele emoțiilor asupra deciziilor
Ce se întâmplă cu consecințele? Starea emoțională dintr-un moment anume poate influența luarea deciziilor? Răspunsul este da, însă este disputat dacă emoțiile împiedică sau ajută luarea deciziilor. Printre probele care susțin influența emoțiilor asupra luării deciziilor se numără efectul de congruență emoțională-judecată, care explică faptul că oamenii sunt predispuși să-și amintească (și, astfel, să ia decizii părtinitoare pe baza lor) de amintiri care sunt legate de starea lor emoțională actuală.
Pe de altă parte, unii cred că emoțiile ajută la procesul decizional prin implicarea atenției și a memoriei de lucru. Alte cercetări au arătat că atât persoanele în stări emoționale pozitive, cât și cele în stări emoționale negative prezintă o procesare decizională sporită. Numeroase alte studii care au examinat impactul emoțiilor asupra luării deciziilor au arătat că nu contează atât de mult ce sentiment experimentăm, ci mai degrabă este important modul în care gestionăm acel sentiment. Dacă cineva experimentează conștient o emoție și o atribuie corect unei cauze, poate reduce posibilitatea de a lua decizii părtinitoare. Un studiu specific a arătat și că traderii de pe bursă care au avut emoții intense au luat decizii mai bune.
Poate ajuta foamea în pariuri?
Un studiu recent a oferit dovezi suplimentare că stările „calde” (cum ar fi emoțiile sau foamea) pot ajuta la luarea deciziilor complexe în situații cu rezultat incert. Studiul a examinat cum a influențat foamea performanța participanților în testul Iowa menționat anterior. S-a constatat că participanții flămânzi au avut o performanță mai bună decât colegii lor sătui.
Cercetătorii cred că oamenii aflați în stări „calde” (foame) pot evalua mai bine compromisul între riscuri și recompense necesar pentru luarea unei decizii complexe în situații de incertitudine. Similar cu exemplele de mai sus, cercetătorii au asociat această concluzie în acest studiu cu faptul că cei flămânzi se bazează mai mult pe emoții în conducerea procesului decizional.
Așa cum poate începe să se contureze, numărul factorilor care influențează deciziile noastre poate fi infinit. Un alt domeniu de cercetare a constatat că indivizii cu indice de masă corporală (IMC) mai mare, sau cu un procentaj mai mare de grăsime corporală și/sau concentrație mai mare de leptină și insulină, au performanțe mai slabe în testul Iowa. Cine ar fi crezut că compoziția corpului ar putea juca un rol în luarea deciziilor complexe? Luarea deciziilor corecte în situații incerte depinde de o mulțime de factori. Unii dintre factori sunt cunoscuți, în special cele de natură cognitivă. Acestea includ o memorie bună, gândirea probabilistică și înțelegerea riscului.
Cu toate acestea, sunt puțin cunoscuți factorii pe care probabil îi ignorăm sau despre care nu știm că pot influența luarea deciziilor. Printre acești factori se numără funcționarea cortexului prefrontal, starea emoțională, foamea și compoziția corporală. Este probabil că există încă o mulțime de astfel de factori.
În orice caz, de fiecare dată când luăm decizii complexe în incertitudine (cum ar fi jocurile de noroc), suntem expuși la o mulțime de procese, adesea subconștiente, care influențează capacitatea noastră de a acționa optim. Conștientizarea modului în care acești factori menționați în acest articol probabil că ne afectează poate face mai ușor să luăm în considerare prejudecățile potențiale și să recurgem, în schimb, la procese cognitive mai înalte, care pot fi dezvoltate în timp.
